Groapa Ruginoasa

Pe DN75 daca vii de la Stei , cu aprox 9 km inainte de a ajunge in Arieseni , intr-o curba strinsa spre dreapta vei vedea un indicator ( daca esti foarte atent ) care iti indica locul de unde incepe cararea catre Groapa Ruginoasa . Dupa aprox 45 min de urcus prin padure , groapa poate fi vazută în toată splendoarea sa. Astazi , Groapa Ruginoasa , cu aspectul sau fantastic care sugereaza un colt din Canionul Colorado este un adevarat laborator morfologic. Cavitate imesă săpată de ape în gresii roşii, violacee şi gălbui, Groapa Ruginoasa este un fenomen unic în ţara noastră. Este rezultatul a unui puternic proces de eroziune cu un diametru de aproximativ 600 de metri şi o adâncime de peste 100 de metri. Eroziunea lucrează şi acum, mărind dimensiunile gropii. Spre exemplu, acum 80 de ani - pe hărţile vechi- locul era marcat cu o ravenă foarte mică. Muchiile sunt ascuţite, adevărate lame ce converg spre centrul gropii, compartimentând întinderea în mai multe sectoare.


Cascada Virciorog

Pentru frumuseţea ei, zona cascadei, a fost declarată rezervaţie peisagistică. Căderea de apă de la cca.15 m are o singură săritură, săpând la bază o mare scobitură. Valea Vârciorog îşi are originea de sub Piatra Grăitoare ( 1658m ), este o vale tânără cu numeroase rupturi de pantă. Zona protejată are o suprafaţă de cca. 0.3 ha. Intrarea de pe DN75 se află la 7 km de Vârtop. Se poate ajunge şi pe drumul forestier acolo, dar cei mai mulţi preferă să urmeze valea pitorească Vârciorog până la cascadă. Pe vale vom întâlni şi marcajul punct galben. Cea mai bună perioadă de vizitat cascada este primăvara, când debitul râului Vârciolog este mare. Mai mult, pe lângă drumul forestier se găsesc brânduşe si ghiocei, ceea ce face din acest peisaj o feerie.


Pirtia Virtop

Pirtia 1 se afla la o altitudine de 950 m si este deservita de nocturna si instalatie de transport prin cablu, reprezentata de teleski si are o lungime de aprox 1000 m cu o diferenta de nivel de 240 m. Pirtia 2 este cea mai mica dintre toate cele trei pirtii si este deservita de asemenea de teleski si nocturna. Pirtia Graitoare, deservita de telescaun, este cea mai noua pirtie amenajata la Virtop, fiind localizata la o distanta de aproximativ 200 m de celelalte doua pirtii. In prezent, pirtia masoara aproximativ 1880 m, amenajarea acesteia fiind realizata din fonduri europene. Proiectul de amenajare se deruleaza si in prezent, dorindu-se ca la finalizarea acestuia, partia sa masoare 3 km


Cheile Ordincusei

Cheile Ordincuşei se întind pe o lungime de 2,5 km pe valea Ordincuşa, afluent de stinga al Girdei Seci. Drumul ce urcă pe valea Ordincuşa este străjuit de pereţi de calcar înalţi care se îngustează atât de mult, încât şoseaua trece peste patru poduri de beton ce ocupă toată lăţimea văii. Pereţii calcaroşi găzduiesc multe peşteri, grote şi portaluri. Aici se găsesc 70 de peşteri, grote şi portaluri.


Poarta lui Ionele

Peștera Poarta lui Ionele este situată în versantul drept al Văii Ordincușa, la o altitudine de 800 m, in calcare triasice, avind o lungime de aprox 131 m. Intrarea în peșteră se face printr-un portal înalt de 22 m. După primii 10 m, coborând panta de grohotiș întâlnim izbucul de sub peretele sting , activ tot timpul anului. La 50 m de la intrare, galeria peșterii cotește în unghi drept la stinga. Urmează o săritoare care se urcă ușor datorită aderenței podelei, în fapt un perete vechi de gur. Galeria e foarte înaltă, 32 m. Peștera își pastrează profilul avand podeaua acoperită de pietriș sau bazine de tip gur. Dupa 20 m apare un nou cot de 90° la stinga. În fundul galeriei se coboară spre fundul unui lac periodic, de obicei sec. La ploi puternice sau topirea zăpezii pe aici apare un puternic curent de apă care inundă întreaga podea a peșterii de la acest nivel.


Ghetarul Scarisoara

Peştera Gheţarul de la Scărişoara este un obiectiv turistic de interes naţional, fiind cea mai mare peşteră cu gheaţă din ţară. Gheţarul, cu un volum de aproximativ 72.000 metri cubi şi cu o grosime medie de 22 de metri este, după ultimele cercetări, cel mai mare din Europa. Gheţarul de la Scărişoara se află la o altitudine de 1150 m. Peştera , cu o virsta de aprox 3.000 ani , o lungime de 720 m si o adincime de 105 m , are două etaje, dintre care doar cel superior este accesibil turiştilor. Acesta cuprinde stalactite şi stalagmite din gheaţă, formaţiuni care în fiecare vară suferă modificări în urma topirii. Al doilea etaj, cel inferior, este accesibil doar speologilor şi are imense formaţiuni de calcit. Accesul se face printr-un aven cu diametrul de 60 m şi adâncimea de 48 m .


Catunele Ocoale , Ghetar , Mununa

Satele motesti sint populate de o mina de oameni care traiesc izolati de lumea "civilizata" si care se gospodaresc precum stra-strabunicii lor. Isi cultiva porumbul si griul pe pantele muntilor pentru a obtine hrana de zi cu zi si cresc animale, care le sunt si ajutor, si tovarasi, si sursa de hrana. Motii traiesc inconjurati numai de munti si de cer de aceea au capatat intelepciunea omului care cugeta mult si vorbeste putin. Sistemul carstic Zgurasti-Poarta lui Ionele, aflat sub catunul Mununa , are o lungime de peste 5 km ( suma lungimilor tuturor galeriilor ), prezinta un complex de lacuri cu adincimi de pina la 15 metri si latimi de pana la 10 metri, care totalizeaza circa 80.000 de metri cubi de apa. Aceasta apa iese la suprafata in valea Ordancusa, printr-un izvor care nu a secat niciodata, desi valea Ordincusa si Girda Seaca au secat pe anumite sectoare in anii cu precipitatii mai putine. Aici gasim cel mai mare lac subteran din Romania care are peste 100 m lungime, o latime medie de 10 m si o adancime intre 12 si 15 m, nivelul fiind variabil in functie de anotimp.


Casa de Piatra

Casa de Piatră, una dintre perlele Apusenilor se află la 12 km de Girda de Sus la o altitudine cuprinsă între 1000 şi 1200 m. Cătunul înconjurat de stinci ( de aici i se trage şi numele ) este căminul a cca. 20 de familii, care iubesc acest petec de pămint, dar este şi raiul speologilor şi artiştilor fotografi. Peisajele inedite şi peşterile minunate îi atrag aici pe cei curioşi, pentru a descoperi această lume, unde şi locuitorii dau dovadă de o ospitalitate moştenită din străbuni. În munţii din jur se află peşterile: Gheţarul Virtop, peşterile Coiba Mare ( care cu al sau portal impozant de 74 m latime si 47 m inaltime se poate compara cu maiestuosul portal al Cetăţilor Ponorului ) , Coiba Mică, Hodobana, Huda Orbului, Huda Oilor, Avenul din Şesuri, Pojarul Poliţei, Şuruţa şi Izbucul Tăuz.


Ghetarul de la Virtop

Peştera Gheţarul de la Virtop este o peşteră frumos concreţionată, situată la aproximativ 1170 m altitudine, în apropierea cătunului Casa de Piatră din comuna Arieşeni, jud. Alba. Peştera este ascendentă ( 30 m denivelare pozitivă ) şi are o lungime de aproximativ 340 m. Gheţarul de la Vârtop este celebru îndeosebi pentru faptul că în anul 1974, cercetători din cadrul Institutului de Speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca au descoperit în interiorul ei 3 urme de hominid imprimate în planşeul peşterii. Cea mai bine conservată dintre acestea a fost prelevată în momentul descoperirii . Studiile efectuate au relevat că vechimea urmei de hominid este de cel puţin 62.000 de ani ceea ce denotă faptul că ea trebuie să fi aparţinut omului de Neanderthal. Ghetarul de la Virtop este rezervatie speologica si se poate vizita doar in prezenta ghidului din Casa de Piatra.


Casa memoriala Horea

La o distanţă de 30 de minute de mers cu masina de Arieseni, se afla Casa memoriala a lui Horea, in satul Fericet, locul de bastina a lui Horea ( 1731 - 1785 ). Casa memorială este acum un muzeu, iar în faţa lui, în anul 1934 a fost ridicat un obelisc. Povestea lui Horea: Vasile Ursu Nicola, cunoscut ca Horea, a fost unul dintre cei trei conducatori ai rascoalei taranesti din Transilvania ( alaturi de Closca si Crisan ). A militat pentru anihilarea sclaviei, de aceea a fost de patru ori la Viena pentru a cere imparatului drepturi sociale si libertate nationala pentru poporul roman, eliberarea motilor din iobagie. A făcut serviciul militar în Austria, unde a învăţat limba germană. A jucat un rol important în declanşarea revoltei din 1784, care a început în satele Curechiu şi Mestecăniş, extinzându-se apoi în părţile de vest ale ardealului. Pentru că armata austriacă a înăbuşit revolta, capii răscoalei au fost arestaţi, iar Horea a fost executat public la Alba Iulia prin tragere pe roata, la data de 28 februarie 1785.


Cascada Pisoaia

Rezervaţia peisagistică Cascada Pişoaia se află pe un prag stâncos de calcare cristaline de vârstă paleozoică, încadrată într-o pădure de fag şi arbori izolaţi de răşinoase. Căderea de apă se realizează de la cca.18 m înălţime, cu un front de despletire a firului apei de 25 m pe abruptul stâncos pe care se scurge. Formaţiunile calcaroase de tip travertinic depuse dealungul timpului măresc spectaculozitatea zona. Aria protejată are o suprafaţă de 2.5 ha.Cascada Pişoaia se află în comuna Vidra, sat Nemesi, pe Arieşul Mic, la confluenţă cu pârâul Slatina, în imediata apropiere a drumului DJ 762 Mihoieşti-Avram Iancu. Se află în versantului drept al Arieşului Mic, vis-a-vis de Dealul cu Melci. Apele din zonă fiind bogate în calcar acoperă totul cu depuneri, şi dau naştere la numeroase formaţiuni calcaroase, unele chiar spectaculoase.


Casa memoriala Avram Iancu

Situata in satul Inceşti din comuna Avram Iancu , casa Craiului Muntilor este o casa specific moteasca - din 1801 . A fost construită de către tatăl eroului naţional, Alexandru Iancu, din bârne de brad lipite şi văruite în alb, pe un fundament de piatră. Târnaţul este construit din scânduri aşezate pe stâlpi de piatră. Acoperişul este înalt , tuguiat si terminat cu 4 arcade semicirculare din scânduri de brad. In ea gasim obiecte personale ale lui Avram Iancu - conducatorul revolutiei de la 1848-1849 - tunul, sabiile, fluierele, armele Iancului. In expozitia de istorie se pastreaza certificatele scolare ale lui Avram Iancu, documente referitoare la pregatirea si desfasurarea rascoalei, testamentul lui Iancu. Expozitia de etnografie cuprinde: port motesc, vase specifice zonei, unelte cu care se confectionau ciubere, tulnice.


Rosia Montana

Rosia Montana este cea mai veche localitate miniera din Romania. Tablitele cerate, gasite in minele de la Rosia, sunt raspandite in muzee din toata Europa, fiind unul din izvoarele Dreptului Roman si "actul de nastere a poporului roman". Din tablita cerata nr.XVlll, datata 6 februarie 131, se cunoaste pentru prima oara numele localitatii de Alburnus Maior, locul de unde dacii si mai tarziu romanii isi extrageau aurul. Este locul unde Cotilus Bruda, guvernatorul roman a fost aruncat in prapastie de catre fiul lui Decebal, aici sunt ingropate sicriele armatei lui Coshuth, care n-a reusit sa treaca de Rosia Montana, sunt muntii lui Avram Iancu si ai legendarei sale legiuni, sunt muntii lui Popa Balint si ai lui Horea, Closca si Crisan. In prezent rezervele de la Rosia Montana sint estimate la 300 t de aur si 1600 t argint.


Galeriile Romane

Bogatiile Muntilor Apuseni ( Metaliferi ) au constituit un motiv in plus pentru cucerirea Daciei (106 e.n.) de catre imparatul Romei, Traian. Vechimea daco-romana a lucrarilor miniere din Orlea, Carpen si Gauri a fost confirmata si de analizele efectuate cu C14 de catre muzeul minier de la Bochum din Germania. Primele mine din Europa s-au aflat aici insa din vremurile cand inca Roma, cetatea eterna, nu exista. Aici pot fi vizitate galerii romane, formate din tuneluri trapezoidale - tehnica atribuita perioadei romane si pre-romane si pot fi vazute monumente istorice si unelte pentru minerit, gasite de arheologi, precum si constructiile folosite pentru separarea aurului de piatra, numite "steampuri". Acestea erau alimentate de lacuri artificiale de acumulare numite "tauri".Conform istoricului Dio Cassius, dar şi medicului personal al împăratului, Criton, legiunile romane au adus din Dacia 165,5 tone de aur şi o cantitate dublă de argint, 331 de tone. Doar aurul găsit prin trădarea generalului dac Bicilis ar valora, în ziua de azi, peste 4,6 miliarde de euro. Afluxul de metal nobil a dus însă la prima prăbuşire a pretului aurului din istoria omenirii, cursul metalului preţios scăzând vertiginos, cu aproape o zecime, pe tot cuprinsul Imperiului Roman. Astfel, Traian s-a văzut nevoit să facă, în 107, o reformă monetară, prin devalorizarea monedelor de aur şi de argint, iar prefectul Egiptului a modificat paritatea dintre cele două metale. Spre comparatie , in 2012 rezerva de aur a BNR era de 103.7 t.


Belis-Fintinele

Lacul Beliș-Fântânele este un lac artificial de acumulare din Munții Gilăului, județul Cluj. A fost amenajat în perioada 1970-1974 cu scop hidroenergetic, pe cursul râului Someșul Cald. Are o suprafață de 9,8 kmp și o lungime de 13 km, fiind situat la o altitudine de 990 m. Pe malul lacului se află stațiunea turistică Beliș-Fântânele. Lacul este populat cu clean, pastrav indigen, lostrita, pastrav fantanel, coregon si biban. Desi este lac de munte populat cu salmonide este permis si pescuitul cu momeli naturale. Numeric domina cleanul, a carui populatie se afla in crestere in detrimentul salmonidelor. Daca pescuiti din barca sansele de a prinde, mai ales la artificiale, cresc simtitor. Este situat intr-un cadru natural deosebit de placut, inconjurat de o deasa padure de molid.


Satele din Apuseni

Muntii Apuseni isi poarta, acum la fel ca intotdeauna, vizitatorii de la poale catre izvoarele Ariesului, Somesurilor si Crisurilor, prin miros de rasina si de lemn ars, ca printr-un sanctuar dacic, spre dimineata istoriei si in acelasi timp spre esenta sufletului uman. Sunt nepasatori in fata Vestului, asa cum au fost si in fata Estului pana nu demult si asa cum sunt de fapt in fata oricarui punct cardinal, pentru ca de la inaltimea lor oricum nu se pot rataci prin istorie. N-au facut-o niciodata. Daca iti vei petrece un concediu intr-unul din satele de aici vei vedea ca viata-i mai domoală şi categoric mai simplă, că timpul curge altfel şi, chiar de-s multe de făcut, niciodată nu te copleşesc . Aici pina si distantele sint altele: privirea ti se propteste pe un nor , pe un virf de stinca , pe-o margine de padure sau noaptea pe cerul inundat de stele si constelatii ale caror nume nici macar nu le cunosti. Paradoxal insa , tot acest spatiu liber din jurul tau te ajuta mai mult sa vezi in interiorul tau , in suflet , decit minunatul peisaj care te inconjoara. Vei descoperi senzatii pe care le-ai uitat de mult , poate nici nu le-ai stiut , poate doar ai auzit de ele sau poate ca zaceau in tine asteptind un prilej sa iasa la lumina. Daca nu acum atunci cind , daca nu aici atunci unde ?


Cascada Valul Miresei

O legendă veche amintește că numele cascadei vine de la faptul că demult o mireasă ar fi căzut de pe stâncile abrupte din zona unde este cascada, iar voalul ei a rămas agățat pe stânci. Acolo, nuntașii s-au oprit și au început să plângă, astfel formându-se cascada. În realitate, numele s-ar putea atribui formei cascadei care seamăna cu un voal. Cascada Răchiţele este situată în versantul estic al masivului Vlădeasa, pe Valea Seacă, afluent al pârâului Răchiţele la o altitudine de 1000 m şi are o înălţime de 30 m şi 2 trepte. La baza treptei de sus există o marmită adâncă cu diametrul de 10 m, care asigură o dispersie a apei in forma de voal. In iernile geroase cascada ingheata asa ca iubitorii sporturilor extreme pot sa se catere pe peretele de gheata.


Pietrele Albe

Pietrele Albe este o rezervatie naturala situata in arealul localitatilor Rachitele si Sacuieu din judetul Cluj, in sudul masivului Vladeasa, pe versantul stang al Vaii Stanciului. Rezervatia reprezinta un impresionant abrupt calcaros vizibil de la mari departari, presarat cu pesteri, avene si pereti verticali. Pietrele Albe reprezintă un masiv calcaros, cu pereţi abrupţi ce culminează cu Piatra Grăitoare. Aici sunt prezentate în peisaj klippele calcaroase specifice pachetelor de calcare aşezate transgresiv, peste structurile vulcanice mult mai vechi. Cu o imagine spectaculoasă, aceste 2 benzi de calcare orientate N-S au o extensiune de peste 8 km. Cei pasionati de catarari sau de zborul cu parapanta viziteaza frecvent rezervatia Pietrele Albe, datorita reliefului si a frumusetii sale peisagitice.


Moara de apa de la Bologa

Înainte de a intra în sat, un firicel din apă este dirijat către moara de la Bologa, singura moară de apă din comună încă funţională. Tot aici, sătenii şi nu numai ei, pot spăla cuverturi, covoare sau îndesa ţoale la vâltoarea rămasă moştenire peste timp, o “maşin㔠de spălat ecologică şi extrem de eficientă. Privind de aici în stânga, spre coasta de stâncă săpată de ape, deasupra unei păduri de salcâmi, se înaltă semeţe încă după sute de ani, ruinele cetăţii Bologa. Pe malul raului Hent pot fi vizitate ruinele Cetatii fortificate Bologa, construita de regele Carol Robert de Anjou la inceperea razboiului cu nobilimea rebela, intre anii 1315- 1324. Pe celalalt mal al raului Hent, istoricii au descoperit urmele unui castru antic roman, Resculum, cea mai veche asezare din zona, mentionata in documentele istorice. A fost construit in anul 106 d.Hr. ca garnizoana a Cohortei II "Hispanorum", cu rolul de a apara granitele Imperiului Roman. Ruinele castrului si urmele unei bai romane pot fi vazute in locul numit "Gradiste".


Muzeul Octavian Goga - Ciucea

Castelul din comuna clujeană Ciucea a devenit principalul obiectiv turistic de pe Valea Crişului Repede, dintre Cluj şi Oradea. Castelul este deopotrivă de important pentru români şi pentru maghiari, pentru că acolo au locuit poeţii ardeleni Ady Endre şi Octavian Goga. De asemenea, curtea castelului adăposteşte mausoleul soţilor Octavian şi Veturia Goga, o biserică de lemn veche de circa trei secole şi o mănăstire de călugăriţe. Castelul de la Ciucea a fost construit, la sfârşitul secolului al XIX-lea, de un avocat bogat din oraşul Huedin, Miklos Boncza, care s-a îndrăgostit de nepoata sa, pe care a luat-o de soţie. Din această relaţie s-a născut Berta Boncza, cea care avea să devină soţia poetului maghiar Ady Endre. După moartea acestuia şi la sfârşitul primului război mondial, Berta Boncza i-a vândut castelul poetului român Octavian Goga, vechi prieten al lui Ady Endre. Octavian Goga, alături de cea de-a doua soţie a sa, Veturia Goga, a renovat, mărit şi înfrumuseţat castelul. Cei doi soţi au fost înmormântaţi la Ciucea. Dincolo de biblioteca lui Octavian Goga şi de lucrurile personale ale poetului, castelul conţine şi multe alte lucruri preţioase. Aşa ar fi scrinul de avocat folosit de Avram Iancu ori o tapiserie care i-a aparţinut şahinşahului Iranului.


Valea Draganului - Lacul Floroiu

Lacul Floroiu este un lac antropic , barajul din beton in spatele caruia s-a format a fost terminat în 1987 si are o înălţime de 120 m, iar lungimea coronamentului este de 424 m. Lacul, în condiţii optime are o suprafaţă de 292 de hectare şi 112 milioane mł de apă. Apa lacului se foloseşte pentru producerea de energie electrică la uzina de la Remeti , pentreu atenuarea viiturilor, şi pentru irigaţii. Drumul forestier de pe lângă lacul de acumulare ajunge la celălalt drum din valea Iadului la Remeţi. De acolo se poate continua drumul spre Stâna de Vale, iar pentru iubitorii drumeţiilor drumul este deschis pentru traseele din Bihor-Vlădeasa. Privind spre coada lacului, iese în evidenţă, ca un paznic impunător şi tăcut, Vârful Buteasa - 1.714 m .


Vladeasa

Vârful Vlădeasa este cel mai înalt vârf din Masivul Vlădeasa, atingând altitudinea de 1836 m. Culmea e formată din 2 vârfuri, Vlădeasa și Vlădeasa Sud, aflate la o distanță mică unul de celalălt și aproximativ la aceeasi altitudine.


Cascada Moara Dracului

De pe Valea Draganului mergi inainte spre Lacul Floroiu , traversezi barajul si continui drumul forestier de la coada lacului până la cantonul Ciripa. Până aici se poate merge şi cu autoturismul. De aici se va urma fie marcajul cruce albastră ce vine de la Stâna de Vale şi merge spre Cascada Moara Dracului, fie marcajele triunghi roşu şi bandă galbenă ce duc spre Vârful Buteasa respectiv Piatra Tâlharului până la intersecţia acestora cu marcajul de cerc galben care duce la Cascada Moara Dracului. Ambele trasee de la cantonul Ciripa durează cam o oră şi jumătate. Ajunsi la destinatie fascinaţia a fost fără margini când am reusit să cuprindem cu ochii întreaga cascadă, o cădere în două trepte, cam de 30 de metri, într-o sălbăticie unică, un decor parcă pictat de un maestru aflat la apogeul carierei. Stâncile, de pe care se prăvale apa, sunt golaşe, dar sub şuvoiul de apă a crescut un strat verde de muşchi realizând astfel splendida imagine ca şi cum apei i s-ar fi întins un covor verde pe care să "păşească" vulcanic la vale. Ajunsă la baza cascadei, apa se odihneşte într-un mic lac, înconjurat de bolovani şi în care se reflectă stânca ameţitoare de lângă căderea de apă.


Cascada Valul Miresei , Iadolina , Saritoarea Iedutului , Lacul Lesu

Lacul de acumulare Leşu a fost dat în folosinţă în anul 1973. Are o suprafaţă de 148 hectare şi un volumul de apă ce se poate reţine în spatele barajului este de 28,3 milioane mc. Apa lacului alimentează hidrocentrala Leşu, care s-a dat în folosiţă cu patru ani mai târziu, în anul 1977. Coada Lacului, a devenit din ce în ce mai populată, asfel s-a format un adevărat sat de vacanţă. Drumul forestier care trece pe lângă lac ajunge până la Cabana Stâna de Vale. Astfel Lacul Leşu a devenit o poartă către Munţii Bihor-Vlădeasa. La Cascada Saritoarea Iedutului se ajunge din drumul de acces Stana de Vale – Coada Lacului Lesu, pe un perete de stanca apare indicator turistic, cerc albastru, inspre Cascada Saritoarea Iedutului. Traseul este prin padure, in urcare, cu o durata de 15 – 20 minute, destul de usor, chiar fara antrenament. Se urca pe poteca bine batatorita, si se urmareste marcajul. La un moment dat dupa bariera facuta de un bustean cazut la datorie, inca nerevendicat, se aude zgomotul produs de cascada, si se poate observa paralel cu locul unde ajungeti, partea de varf a cascadei, locul de coborare al acesteia. Cascada Iadolina este situata sub nivelul soselei pe partea stanga a drumului, la aproximativ 6 km de la coada lacului. Ceva mai sus, tot din stanga apare din versant o alta cascada numita Valul Miresei.


Cascada Bulbuci

Cascada Bulbuci se află pe valea cu acelaşi nume, afluent de stânga al Văii Boga. Valea Bulbuci îşi are izvorul într-un izbuc şi este presărată cu numeroase repezişuri şi cascade mărunte. Printre Piatra Ciungilor si Piatra Cainilor. isi face loc valea Bulbuci. In susul ei, la început mai domol apoi din ce in ce mai greu, traseul urca cu grija printre bolovani si rupturi, fara poteca. Padurea inchide perspectiva asa incat foarte rar, printre copaci, se observa rupturile din Piatra Ciungilor. La o pornitura de teren padurea dispare si in fata apare Cascada Bulbuci la baza careia se ajunge curand. Cascada Bulbuci are o înălţime de 40 m, în trei etaje. Ultima treaptă este cea mai frumoasă şi cea mai vizitată, fiindcă se poate intra în spatele perdelei de apă. Această cascadă se aruncă într-o cădere de la cca. 20 m înălţime. La celelate două trepte este mai greu de ajuns.


Pestera Meziad

Este una din cele mai interesante peşteri amenajate în scop turistic din carstul Munţilor Apuseni şi are statut de arie naturală protejată. Dimensiunile impresionante ale portalului (16 m înălţime şi 10 m lăţime), precum şi ale interiorului, alături de coloniile mari de lilieci şi speleoteme captează atenţia vizitatorilor pe toată durata vizitării peşterii. Peştera se află la o altitudine de 397 m şi prezintă două nivele de carstificare:

- nivelul inferior, care însumează 1.542 m lungime, se caracterizează prin spaţii neobişnuit de ample, măsurând frecvent între 20-30 m lăţime şi 15-20 m înălţime;

- nivelul superior, în lungime totală de 3.208 m.

În regiunea Podului Natural, unde cele două nivele se suprapun, înălţimea totală a cavernamentului atinge 35 m. În peşteră s-au găsit urme din paleolitic şi neolitic, fiind o peşteră locuită de Homo sapiens şi de animale ca Ursus spelaeus (ursul de cavernă). Peştera oferă condiţii prielnice pentru hibernarea liliecilor, în special cei din specia Miniopterus schreibersii, care formează o colonie foarte mare în Sala Liliecilor. Peştera poate fi vizitată doar în prezenţa ghizilor, în schimbul unui tarif de vizitare.


Pestera Ursilor

A fost descoperita ca urmare a deschiderii artificiale a golului subteran în urma lucrarilor de exploatare a calcarului în cariera de la Chiscau. La 16 iulie 1980 Pestera Ursilor intra în circuitul turistic al tarii ca cea dintâi cavitate subterana amenajata la nivelul tehnicii mondiale. Aceasta pestera prezinta forme carstice de o mare varietate si bogatie si mai ales este renumita pentru numeroasele schele ale Ursului de Caverna. Galeriile Pesterii Ursilor au forma aproape rectilinie, sunt dispuse pe doua etaje, însumând o lungime de 1500 m. Nivelul superior fosil are o lungime de 488 m si este amenajat pt. circulatia turistica, iar cel inferior, temporar activ, lung de 521 m, este declarat rezervatie stiintifica. Traseul turistic propiu-zis ofera vizitatorilor chiar de la intrare, posibilitatea de a admira o extraordinara gama de formatiuni stalactitice si stalagmitice, variate ca marime si forme, baldachine si gururi. Formatiuni stalactitice cum sunt aici, asa numitele baldachine, ce pot fi întâlnite în putine pesteri din lume dau un aspect fermecator pesterii. Atmosfera de basm este întregita de stalagmitele fosile, extrem de dantelate si având grosimi de peste 1m, de stalactitele excentrice, foarte rare, provocate de deplasarea coloanelor de picaturi alimentare, de stalactitele de tip "macaroane" ori de depunerile numite "vermiculatii", printre cele mai frumoase aflate în pesterile din România.


Suncuius

Defileul Crisului Repede intre Suncuius si Vadu Crisului a fost declarat rezervatie naturala de catre Academia Romana din anul 1955, pe o distanta de 3 km. Ceea ce asigura acestui defileu o resursa turistica de amploare sunt pesterile. Ele se dezvolta pe versantul sting acolo unde Piriul Tare si Piriul Hodoabei, dar si alte organisme de drenaj s-au subteranizat, generandu-le. Peştera Vadu Crişului a fost deschisă în 1903, prin dinamitarea intrării. Din 1969 este iluminată. Intrarea este pe bază de bilet, şi un ghid ne conduce pe porţiunea vizitabilă a peşterii, din lungimea totală de 2700 m, doar 680 m sunt vizitabile. Piriul care ne urmăreşte în timpul vizitei iese şi el din peşteră şi după câţiva metrii formează Cascada Vadu Crişului. Pestera Vintului a fost descoperită în 1957, cavitatea se dezvoltă pe 4 nivele: cel inferior este parcurs de un pârâu şi trei nivele fosile suprapuse, legate între ele prin puţuri. La intrarea în peşteră există un curent de aer, care atinge uneori şi 50 km/oră. Pestera Unguru Mare are la intrare un portal de aprox. 20 m înălțime care continua cu o galerie spatioasa ideala pentru oamenii preistorici care au gasit aici un adăpost spațios cu lumină naturală. Excavările arheologice au relevat o bogată activitate antropică începînd din neolitic.


Cheile Turzii

Cheile Turzii sunt o rezervatie naturala protejata, aflata la o distanta de 6 km vest de Turda, de-a lungul vaii Hasdate. Au o lungime de 2.900 m si o inaltime a peretilor de pina la 300 m. Cheile ocupa o suprafata de 125 ha si s-au format prin erodarea rocii de calcar jurasic de catre raul Hasdate. Cheile Turzii ofera un peisaj carstic de o rara salbaticie: stinci inalte si abrupte, creste ascutite, turnuri de piatra, vilcele pietroase, grohotisuri, arcade etc. Contine peste 1.000 de specii de plante si animale, unele reprezentind elemente rare, ca usturoiul salbatic sau acvila de stinca. Odinioara Cheile Turzii au fost locuite. Omul primitiv si-a asezat aici salasuri. Pestera Morarilor, Pestera Clastur ascund nenumarate urme ale civilizatii omului primitiv.


Salina Turda

Salina Turda este locul in care turistul vine pentru a vizita un obiectiv turistic si are parte de mult mai mult. Pe langă peisajul minunat al galeriilor amenajate si aerul sărat, cei care ajung la Salina Turda au posibilitatea de a afla informaţii despre trecutul mineritului. Salina Turda este un abecedar 3D, unde pot fi urmărite diferite faze din etapele de dezvoltare a expoaltării sării. Mulţumita spiritului de iniţiativă şi datorită priceperii celor care au participat in mod activ la amenajarea salinei, in anul 2010 a fost inaugurăt obiectivul turistic cunoscut de acum sub denumirea de SALINA TURDA. Posibilitaţile de relaxare si joacă pentru copii, " Roata uriaşă ", lacul cu barcuţe sunt cele mai spectaculoase dintre activitaţile care pot contribui la petrecerea unor momente plăcute intr-un microclimat special si foarte deosebit. Salina Turda poate fi vizitată tot timpul anului, indiferent de anotimp, de luni până duminică. Accesul spre salina se face din centrul orasului Turda, pe două căi, intrarea noua din Valea Sărată si intrarea veche de pe strada Salinelor.